Festivalul Național “IN MEMORIAM GICĂ PETRESCU” are menirea de a celebra solemn amintirea marelui Maestru cât și misiunea de a promova cultura românească. Cântecele sale de muzică ușoară, de petrecere, romanţele şi canţonetele interpretate timp de peste 70 de ani cu un desăvârşit profesionalism l-au consacrat definitiv, aducându-i un loc de cinste printre monştrii sacri ai muzicii româneşti.

Ideea organizării la București a unui festival național cu specific de concurs pe tematica muzicii ușoare, dar și de petrecere și voie bună, este quintesența împlinirii unei datorii de onoare pentru valorificarea unui anumit gen artistic, păstrat la loc de cinste în cultura şi sufletul tuturor românilor. Aparent, este o ediţie obișnuită, dar s-a avut în vedere faptul că în anul 2015 se împlinesc 100 de ani de la nașterea Maestrului Gică Petrescu, putând astfel afirma că deja, prin sărbătorirea Centenarului, o primă filă de istorie a tradiției a început a se materializa. O istorie care se va lega de acum de Capitala României, devenind ulterior locul de desfășurare a unui mare festival naţional dedicat acestui Mare Maestru al muzicii românești.

Întrucât s-a constatat o lipsă acută de informare asupra valorilor culturii româneşti, grupul ţintă nu vizează doar tinerii care, în contextul dezvoltării tehnologice şi a numeroaselor alternative de petrecere a timpului liber şi-au pierdut interesul pentru activităţile culturale şi artistice, ci cuprinde şi oameni din toate categoriile de vârstă dornici de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele cu privire la istoria culturii româneşti și la valorile care nu trebuie uitate, ci mereu amintite prin orice fel de modalitate.

Să ne plecăm cu sinceritate în faţa memoriei lui Gică Petrescu şi să ne pregătim, aşa cum se cuvine, să deschidem porţile unui mare regal ce-i va purta de acum numele peste veacuri.

Dorim ca şi ediţia jubiliară din 2015 să se contureze ca o reuniune artistică de excepţie, o sărbătoare, prin cântec și tradiție, a românilor de pretutindeni !

OBIECTIVE ȘI IMPLEMENTARE

– Comemorarea Maestrului Gică Petrescu, care şi-a început cariera în perioada interbelică, ca simbol al muzicii uşoare și de voie bună, păstrând vie această cultură specifică prin cântecele sale.

– Facilitarea accesului la cultură şi educaţie a tuturor iubitorilor de artă și frumos.

– Îmbunătaţirea gradului de informare a tuturor utilizatorilor, prin promovarea culturii muzicale.

– Dorinta de a contribui, printr-o abordare integrată, la îmbunătăţirea semnificativă a gradului de protejare și promovare a valorilor reprezentative patrimoniului muzical românesc.

– Facilitarea accesului populaţiei la evenimente culturale cât mai diverse.

– Educarea şi informarea populaţiei, în special a tinerilor, în domeniul cultural-artistic.

– Încurajarea implicării civice în organizarea şi desfăşurarea proiectelor cultural-educative.

– Implicarea activă a instituţiilor şi autorităților locale în organizarea de proiecte cu tematică specific culturală, cum este și cel în memoria Maestrului Gică Petrescu, dar şi a altor mari oameni de cultură.

Proiectul necesită o perioadă de implementare de circa 6 luni, festivalul desfăşurându-se pe durata a trei zile, 4-6 mai 2015. Festivalul se va desfăşura la Sala Palatului, Bucureşti.

– Se va organiza în mod deosebit un festival-concurs de interpretare (cu o preselecție în martie 2015), pe două secțiuni: de muzică ușoară, romanțe și alte de muzică de petrecere și voie bună, specifice repertoriului Maestrului Gică Petrescu, scopul concursului constituindu-l:

– promovarea tinerelor valori din domeniul muzicii ușoare, romanțelor, muzicii de petrecere și voie bună;

– încurajarea tinerelor talente din domeniul muzicii ușoare, romanțelor, muzicii de petrecere și voie bună, în sensul cunoașterii și valorificării potențialului repertoricesc al maestrului Gică Petrescu;

– implicarea eficientă a mijloacelor mass-media naționale ín procesul de valorificare scenică și promovare a potențialului artistic al tinerilor interpreți din acele genuri muzicale.

– Se vor organiza conferinţe de presă şi se vor emite comunicate de presă.

– Se vor stabili întâlniri cu autorităţile şi instituţiile locale pentru a stabili eventuale parteneriate în vederea bunei desfăşurări a Festivalului.

– Se vor realiza şi distribui materiale publicitare (afișe, flayere, broșuri etc.) pentru a asigura vizibilitatea proiectului.

– Se va realiza un film de tip reportaj / documentar despre viaţa şi activitatea Maestrului Gică Petrescu, ce va fi proiectat pe toată durata evenimentului.

– Se vor efectua transmisii radio și Tv de la Festival.

– Se va organiza o expoziție cu obiecte ce au aparținut Maestrului Gică Petrescu și se vor amenaja standuri cu vânzare de cărţi despre viaţa Maestrului, dar şi cu CD-uri şi DVD-uri ce vor conține melodii interpretate de el.

– Vor fi invitați comunitatea locală, instituţiile publice, oameni de cultură, artişti consacraţi în domeniu, VIP-uri şi mass-media.

Program Festival

Ziua 1 – Luni 04.05.2015 (Cel mai frumos tangou din lume)
Seară de trubadur în care se vor îngemăna aproape toate stiluri de muzică pe care Maestrul Gică Petrescu le-a cântat: ușoară, romanțe, valsuri, canțonete, tangouri. Pe lângă concursul de interpretare, prin care se va vedea cât de mult a fost “înțeles” și “cântat” Gică Petrescu, seara va fi conturată și cu recitaluri ale unor artiști consacrați, ce vor produce amintiri de neuitat ale unor vremuri de excepție. 
18,30-18,50
– Gala de deschiderea oficială și a zilei 
18,50-20,30
– Partea I. Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună 
20,20-23,00
– Recital Alexandru Jula
– Recital Cătălin Crișan

– Recital Florin Georgescu

– Recital Marcel Pavel
– Recital Rodica Anghelescu
– Recital extraordinar Gabriel Cotabiță 
Ziua 2 – Marți 05.05.2015 (Cu lăutarii după mine)
Seară de menestrel cu muzică de suflet, de pahar și voie bună, de petrecere adevărată, cum numai Maestrul Gică Petrescu putea face. La fel ca și în prima seară, concursul de interpretare se dorește a fi același omagiu adus unui gen muzical de excepție. Iar artiștii aleși pe măsura momentului se vor întrece într-un purpuriu de nostalgie și antren cu melodii ce vor rămâne pururea în sufletele celor ce știu a se bucura de viață și voie bună. 

18,30-20,10
– Gala de deschiderea a zilei
– Partea II. Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună 
20,10-23,00
– Recital Florica Jinga
– Recital Ionuț/Măriuța Sidău
– Recital Ileana Ciuculete
– Recital Nelu Ploieşteanu
– Recital Petrică Mâțu Stoian
– Recital Nicoleta Voica 
Ziua 3 – Miercuri 06.05.2015 (Du-mă acasă, măi, tramvai)
Seară magică de gală, cu emoțiile celor ce-și doresc Marele Trofeu, din toate genurile muzicale ale zilelor precedente. Evident, că “Centenarul” nu se putea încheia fără un Regal de excepție, creat de artiști care l-au cunoscut și au lucrat cu Maestrul Gică Petrescu, într-un show deosebit al Teatrului de Revistă, ce va încheia o primă ediție a unui Festival de o unicitate aparte. 

18,30-18,45
– Gala de deschiderea a zilei
– Recital Vasi Cărăbuț 
18,45-23,30
– Recital Nicolae Datcu
– Gala laureaților Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună (premiul de popularitate)

– Recital Constantin Bahrin
– Gala laureaților Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună (locurile 3)
– Recital Alesis

– Gala laureaților Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună (locurile 2)
– Recital Valerica Ianoși
– Recital Nico
– Gala laureaților Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună (locul 1)
– Recital Distinto şi Ianna Novac
– Gala laureaților Concursul “Gică Petrescu” – interpretări secţiunea muzică uşoară, romanţe, valsuri, tangouri, canțonete, petrecere și voie bună (Trofeul “Gică Petrescu”)
– Recital Camelia Varga
– Recital extraordinar Talisman
– Gala de închidere oficială și a zilei; recital comun cu melodii din repertoriul Maestrului,  prezentat de cei prezenți la Festival

REGULAMENTUL DE CONCURS PRIVIND

ORGANIZAREA

FESTIVALULUI NAŢIONAL ”GICĂ PETRESCU”

A. Organizatori 

1. Festivalul Național-Concurs “GICĂ PETRESCU” va fi organizat de BUSINESSROM PRESS MEDIA.

B. Înscrierea și condiţiile de participare pentru preselecție

1. Concursul este deschis artiştilor amatori, solişti vocali din România, interpreţi ai muzicii ușoare, ai romanțelor, tangourilor și valsurilor, ai muzicii de petrecere și voie bună, având vârsta între 15-40 de ani, care au un repertoriu în acele domenii muzicale la care participă și o minimă experiență scenică și interpretativă și au mai evoluat la alte manifestări similare cu acesta.

 

2. Toţi concurenţii înscrişi vor anexa la fişa de înscriere și o declaraţie pe propria răspundere că nu sunt angajaţi (cu carte de muncă) ai vreunui ansamblu artistic profesionist.

 

3. Fişele de înscriere în concurs se găsesc pe  festivalulnationalgicapetrescu.blogspot.ro.

 

După ce vor fi completate, vor fi trimise prin e-mail: businessrom_press@yahoo.com, până la data de 15.02.2015 şi vor fi însoţite de o fotografie a interpretului, format tip pașaport.

 

Acestea vor fi avizate de Directorul Festivalului, Coordonatorii formațiilor ce acompaniază și Organizatori.

 

Fişele incomplete duc la excluderea concurenţilor de la preselecţie.

 

Pentru asigurarea acompaniamentului concurenţilor, melodiile vor fi notate în tonalitatea convenabilă interpretului, partiturile muzicale urmând a fi trimise prin poștă (cu recomandată), pe CD, la sediul Organizatorilor, BUSINESSROM PRESS MEDIA, București, Șos. Iancului nr. 59, Bl. 101A, Sc. B, Et. 1, Ap. 44, Sect. 2, până la data de 15.02.2015.

 

Comisia de preselecţie îşi rezervă dreptul de a descalifica un concurent prezent la preselecţie, dacă repertoriul acestuia nu se înscrie în reperele enunţate mai sus.

 

4. Concurenţii vor pregăti maxim 10 piese muzicale (obligatorii din repertoriul lui Gică Petrescu), cu acompaniament orchestral, din discografia aflată pe site-ul Festivalului.

 

În alegerea repertoriului se va ţine seama de autenticitatea pieselor, de valoarea artistică şi de diversitatea lor ritmică şi melodică.

 

Totodată, concurenţii vor oferi informaţii, dacă juriul consideră că este necesar, despre piesele pe care le interpretează.

 

Timpul maxim alocat fiecărui concurent este de 7 minute pentru două piese (aproximativ 3’30’’ de fiecare melodie).

 

Depăşirea timpului de concurs atrage descalificarea concurentului.

 

5. Soliștii vor fi îmbrăcați într-o ținută elegantă, adaptată domeniului muzical la care participă.

 

6. Pentru asigurarea unei participări în bune condiții la concurs, în peroada 15-20.02.2015, se va proceda la preselecţia interpreţilor în prezenţa juriului festivalului, pentru cele două secțiuni.

 

Datele, orele și locația preselecției vor fi anunțate pe site-ul Festivalului.

 

Neprezentarea la preselecţie atrage după sine neparticiparea în concurs.

 

La intrarea în sala de preselecţie concurentul va avea asupra lui actele de identitate.

 

7. În urma preselecției, vor fi aleși pentru etapa finală a concursului un număr de 20 candidați pentru cele două secțiuni (10 pentru secțiunea de muzică ușoară, romanțe, tangouri, valsuri și 10 pentru secțiunea de muzică de petrecere și voie bună).

 

Rezultatele preselecției vor fi anunțate la finalul zilei de preselecție.

 

8. Participanţii la preselecţie pentru candidaţii din afara municipiului București îşi vor suporta singuri  cheltuielile de transport pentru perioada preselecţiei.

C. Desfăşurarea concursului propriu-zis

1. Concursul se desfăşoară într-o singură etapă, eşalonată pe două zile de concurs, în zilele de 4-5 mai 2015, ordinea de intrare fiind stabilită de organizatori, ţinându-se seama de cele două secțiuni propuse.

 

2. Concertul de gală al laureaţilor va avea loc în ziua de 6 mai 2015.

 

3. Repetițiile se vor desfășura în ziua de 3 mai 2015, după un program stabilit de organizatori și anunțat pe site-ul Festivalului, pentru concurenții admiși.

 

4. Concurenții vor fi acompaniați orchestral, pe cele două secțiuni, de formația pusă la dispoziție de organizatori.

 

5. Concurenţii vor trebui să respecte precizările organizatorilor cu privire la intrarea în concurs, prezenţa la repetiţiile preliminare fiind obligatorie.

 

Concurenţii au obligaţia să respecte programul de repetiţii, spectacole şi alte activităţi care fac parte din programul Festivalului.

 

Orice abatere de la acest program duce la descalificarea automată a concurentului.

 

6. Cheltuielile de cazare și masă pentru candidaţii din afara municipiului București admişi în concurs (la cele două secțiuni) vor fi suportate de organizatori, numai pe perioada 4-6 mai 2015(zilele de spectacol și gala manifestării).

 

Cheltuielile de transport vor fi suportate însă de către concurenţi.
D. Juriul concursului

1. Juriul concursului va fi alcătuit din personalităţi de seamă din cele două domenii propuse (interpreţi consacrați, redactori muzicali, compozitori), precum şi din reprezentanţi ai organizatorilor, în număr de 7.

 

2. Publicul va putea vota concurenții pe cele două secţiuni, pe buletine de vot special concepute, cu note de la 5-10, rezultatele votului determinând acordarea Premiului de popularitate.

 

3. Juriul va acorda note de la 5-10, pe cele două secţiuni, în baza cărora se va face departajarea concurenților. Vor fi desemnați câștigători concurenții cu punctajele cele mai mari.

 

4. Criteriile de apreciere a concurenților de către juriu vor avea în vedere:

 

– calitățile vocale;

 

– acuratețea sunetului-intonației;

 

– originalitatea repertoriului în spiritul specificului secțiunii;

 

– stilul de interpretare;

 

– ținuta scenică (îmbrăcăminte, mișcare scenică, expresivitate).

E. Distincţii

1. Concurenţilor li se vor acorda premii, precum și diplome și plachete jubiliare ale primei ediții aFESTIVALULUI-CONCURS NAŢIONAL “GICĂ PETRESCU”.

 

2. Juriul va acorda următoarele premii:

 

Trofeul “Gică Petrescu” (pentru ambele secțiuni) – un autoturism

 

Premiul I   – 2.000 euro

 

Premiul II  – 1.500 e

 

Premiul III – 1.000 e

 

Premiul de popularitate (premiul publicului) = un sejur de 10 zile + 500 e

 

3. Nu se admit contestaţii, hotărârea juriului fiind irevocabilă.

 

DAN IOAN ȘOVAR,

DIRECTORUL FESTIVALULUI  NAŢIONAL “GICĂ PETRESCU”, 2015

Biografie

Despre Gică Petrescu cu…Gică Petrescu

Gică Petrescu a fost un cântăreț șI compozitor român de muzică ușoară, romanțe, canțonete, valsuri, tangoruri, dar și de petrecere și voie bună. De-a lungul a peste șapte decenii de activitate și-a construit un repertoriu remarcabil prin rafinament și diversitate, dedicându-se muzicii, șlagarele sale devenind nemuritoare. A cântat peste 1500 de piese. Dumnezeu i-a dăruit 91 de ani în care ne-a uimit pe toți cu vitalitatea pe care o arăta pe scenă, chiar și în ultima parte a vieții, reușind să cânte live chiar și la vârsta sa înaintată. În viața sa fabuloasă a călătorit peste tot în lume și a fost iubit de câteva generații de români, fiind comparat de multe ori cu Maurice Chevalier sau Frank Sinatra.
Gică Petrescu este unul dintre puținii cântăreți care au înregistrat pe toate suporturile: disc de ebonită (78 rpm), de vinil, casetă audio și CD.
„M-am născut în Bucureşti, într-o casă de pe Str. Popa Nan, undeva în apropierea Foişorului de Foc. Lumea de atunci nu se compară cu cea de acum. Oamenii au devenit mai săraci şi s-au înrăit. Am fost şi sunt recunoscător cerului şi oamenilor. Primul mi-a dat har, sănătate şi viaţă lungă, iar oamenii mi-au dat curaj, preţuire şi dragoste”, povestea artistul Gică Petrescu intr-un interviu.
Gică Petrescu s-a născut la 2 aprilie 1915, în București. Tatăl lui, de meserie funcționar poștal (economist), urmase studii superioare la Geneva (Elveția), iar mama își petrecuse tinerețea la Paris (Franța) și era, după mărturisirea de mai târziu a cântărețului, o bună cunoscătoare a pianului. Locuința familiei Petrescu se afla pe Cl. Victoriei, 190, într-o clădire cu trei etaje. Tatăl său iubea foarte mult muzica și cânta chiar la vioară, acompaniat uneori la pian de a doua sa soție, Severina.
„În aceste împrejurări am început eu să iubesc şi să fac muzică. Ajunsesem să cânt, încă de tânăr, la evenimente importante: 10 mai, 24 ianuarie (Unirea Principatelor)”, povestea cu plăcere Maestrul Gică Petrescu.
Mama l-a învățat de mic limba franceză și l-a inițiat în lumea muzicii, mai întâi interpretând la pianul din casă „piese scurte, melodioase (…), ritmuri mozartiene” și apoi, în primii ani de școală, dându-i lecții de pian. În casă exista un gramofon la care tatăl asculta uneori muzică ușoară.
În urma unei suferințe discrete o pierde pe mama sa moare, lăsându-l fără cel mai bun prieten. În 1936, tatăl său, Dumitru Petrescu, este imobilizat la pat de paralizie. Gică rămâne unica sursă financiară. Are 21 de ani. Apt de serviciu militar, este recrutat la Regimentul I – Vânători de gardă, de decazarmat.

Cariera artistică

În 1931, la 16 ani, elev la Liceul „Gheorghe Șincai” urcă pentru prima dată pe scenă și cântă la chitară și vocal, într-un ansamblu școlar.
În 1933, la 18 ani, ca proaspăt absolvent al Liceului „Gh. Șincai” din București, cântă într-o formație studențească. La o serbare a venit șI compozitorul Ion Vasilescu, care l-a dus pe Gică Petrescu la radio, unde și-a făcut lansarea oficială, cântând cu reputatul pianist și dirijor Iulian Ghindă.
„M-a luat la radio (atunci radioul era pe Ştirbei Vodă, nu pe Berthelot) să găsească dacă am «viza», adică dacă vocea mea este bună de înregistrat. Şi a găsit. «Puştiule, ţine-te de muzică», mi-a zis, şi m-am ţinut de ea. Am făcut şi eu Conservatorul «Elvira Popescu», vreme de 4 ani. Am studiat vioara şi chitara. Cântam la Athénee Palace între 5-7, la matineu”, își amintea Gică Petrescu.
Deși face numai doi ani la Drept, părăsește studiile juridice în favoarea muzicii. „Decât să ajungi un avocățel mediocru, mai bine apucă-te serios de muzică. Un strop de talent, n-o să-l înveți la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l și folosește-te de el !”- îl sfătuiește tatăl său. Primul „contract de diseur” l-a avut la grădina restaurant „Princiar” de pe Şos. Kiseleff, unde a cântat cu maestrul Fănică Luca. Atunci avea un repertoriu de 60 de cântece, tangouri și romanțe.
În 1933 este angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” cântând cu Orchestra James Kok. Patronul Schwartz îi confecționează două costume elegante pentru zi (alb) și seară (bleumarin). Cu toate că avea 18 ani și cu mult curaj atacă eșalonul de aur al idolilor de atunci ai scenelor din localurile de muzică, răsfățații de public și de presă: Cristian Vasile, Titi Botez sau Jean Moscopol
Din 1936 Gică Petrescu figurează în programele de Radio, alături de preferații vremurilor: Petre Alexandru, Jean Moscopol, Ioan Luican.
După moda epocii, în tinerețe, pentru început a cântat la baluri și concerte de estradă, între 1937-1939 afirmându-se profesional alături de orchestrele „Radu Ghindă” și „Dinu Șerbănescu”, la „Cazinoul” din Sinaia.
În 1937 numele Gică Petrescu se impune tot mai mult. Afișele „Cazinoului” din Sinaia îl anunţă cu litere uriașe, ca solist în celebra Orchestră de jazz a lui Dinu Șerbănescu. Supus unui examen sever, este admis sub pseudonimul George Petrimi.
Înregistrează pe plăci de patefon pentru casele de discuri „Columbia”, „Odeon”, „His Master’s Voice”, producători celebri în acea epocă. Întâlnirea cu marele muzician Dinu Șerbănescu e decisivă profesional pentru Gică Petrescu. Descoperă că romanța este limba sa maternă.
După câțiva ani revine la numele Gică Petrescu.
În 1934 în România ia ființă Casa de discuri și fabrica „Electrcord”. Din 1938, Gică Petrescu va colabora decenii la rând, înregistrând cântece de muzică ușoară, romanțe, cântece populare și cântece de petrecere.
În 1939 este invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta și se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot și charleston. Șlagărele la modă, pe discuri „Odeon”, „Columbia”, „Parlophon”, „Cristal, His Master’s Voice”, „Electrecord”, erau pe buzele tuturor. Textele publicate în broșuri se vindeau o dată cu discul. Gică Petrescu a fost succesorul Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piața Buzești, unde cânta cu orchestra violonistului și dirijorului Victor Predescu.
Perioadei începuturilor, marcată de turnee concertistice, îi urmează recunoașterea ca profesionist. În perioada sa de glorie obține angajamente la teatrele „Alhambra”, „Gioconda” și „Boema” (din 1940), la „Grădina Savoy”, sub conducerea lui Ion Vasilescu, și la „Teatrul de Revistă Constantin Tănase” (din 1944). În afara turneelor internaționale întreprinse în carieră deține un record și în privința numărului de piese compuse și interpretate (peste 1.500), înregistrate într-o impresionantă discografie, multe dintre ele devenind în timp șlagare – piese preluate în repertoriul lor de mulți alți interpreți ai genurilor respective.
Între 1940-1944 cântă pe scenele teatrelor „Gioconda” și „Savoy”. O dată cu începerea războiului, este mutat la regimentul IV Moto din Străulești. Aleargă zilnic între regiment, Radio pentru Ora răniților, concertele cu Dinu Șerbănescu, estrada unui restaurant, scena „Teatrului de Revistă Constantin Tănase” și spectacolele cu răniți.
Este anunțat uneori cu grad militar „fruntașul Gică Petrescu” alături de Antonescu Trestian, Silly Popescu, Nae Roman, Titi Botez și marele Constantin Tănase. Apreciatul cântăreț își afirmă și calitățile de actor pe scena „Teatrului Comic” (în clădirea actualului TESS) alături de H. Nicolaide și o pleiadă întreagă de compozitori, textieri și cântăreți. Un turneu de 70 de zile prin țară cu spectacole „Frate cu dracul”, „Luna știe, dar nu spune” (cu aluzii politice) îi sporesc popularitatea în țară. Cântă în zeci de concerte cu formația “Jean Ionescu”, prezentate de marele comic Nae Roman și alături de pianistul Gaston Ursu. Este angajat de Ion Vasilescu la „Alhambra” și apoi la „Gioconda”, unde lansează zeci de cântece, care s-au bucurat de mare popularitate peste timp rămânând nemuritoare până azi.
În 1946, la barul-gradină „Arizona”, s-a introdus ultima noutate tehnică, microfonul. Într-o seară vine ca oaspete marele violonist Yehudi Menuhin. Gică Petrescu i-a cântat șansonete, șlagăre americane, dar l-a entuziasmat și emoționat cu cântecele vremii: „La margine de București”, „Suflet candriu de papugiu” și „Costică, Costică”. Menuhin l-a bisat îndelung, așa că acesta i-a cântat de trei ori pe „Costică”. În același an intră în atenția autorităților, deoarece poliția îl reclamă la Ministerul Culturii pentru că repertoriul său conține cântece occidentale.
În 1953 cu ocazia „Festivalului Internațional al Tineretului” de la București, la Teatrul “Savoy”, are loc „Concertul popoarelor”. Gică Petrescu cântă, cu mare succes, piese în cateva limbi străine, multe din repertoriul lui Yves Montand.
Între 1956-1959 „Concertul popoarelor” trece Nistrul, într-un lung turneu în Uniunea Sovietică, cu Ion Dacian, Trio Grigoriu, Florian Dorian etc. Rămâne credincios „Teatrului de Revistă Constantin Tănase” la sălile “Savoy” și “Victoriei 174”, alături de Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, marele comic Mircea Crișan, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu.
În 1960 apare și în emisiunile televiziunii române.
Între 1965-1967 are cel mai important turneu – două luni în Franța la Paris, pe scena celebrului music-hall „Olympia”, alături de Stela Popescu și Mircea Crișan. Urmează turnee în Israel, alături de Florin Piersic, Doina Badea, spectacole luate în asalt de numerosul public provenit din România. Lansează noi șlagăre pe scena „Festivalului de Muzică Ușoară de la Mamaia”, timp de mai multe ediții. Între 1966-1971 înregistrează la „Electrecord” șlagărele care l-au făcut celebru (ex: „Căsuța noastră”, „Of, of, of, măi, șprițule”, „Dă-i cu șprițul pân’ la ziuă”, „Uite-așa aș vrea să mor” sau „Du-mă acasă, măi, tramvai”.
Între 1982-1987 participă la „Festivalul Crizantema de aur”, de la Târgoviște, unde îi propune un recital. Alături de trupa lui George Carabulea, la 74 de ani, Gică Petrescu dă măsura talentului, dovedind o excepțională știință a artei interpretative muzicale și actoricești. Recitalul rămâne una dintre cele mai valoroase secvențe din Arhiva TVR.
La „Teatrul de Revistă Constantin Tănase”, are loc în premieră show-ul “Nimic despre elefanți”, scris special pentru doi protagoniști: Gică Petrescu (în prag de 70 de ani) și Nicu Constantin. Timp de doi ani consecutiv s-a jucat cu casa închisă. Gică Petrescu, alături de Nicu Constantin, a interpretat cuplete pline de haz și melodii românești cunoscute. Aceasta va rămâne o demonstrație unicat de vitalitate, har, profesionalism și respect pentru public.
După Revoluție a lansat o serie de CD-uri: „Cu păhărelu’ după mine”, „Eternul Gică” și „Greatest Hits”, considerate lecții de onestitate profesională.
Între 1993-1995 apare cartea biografică „Viața și cântecele lui Gică Petrescu”, scrisă de compozitorul și muzicologul George Sbârcea zis și Claude Romano, având ca bază de documentare caietele și albumele, afișele și fotografiile strânse cu devoțiune de tatăl artistului.
În 1999, la 84 de ani, semnează un contract de înregistrare a 3 CD-uri cu cele mai dragi melodii cântate în toată cariera sa, având orchestrații și înregistrări noi într-un studiou digital. Și-a uimit colaboratorii cu seriozitatea și vitalitatea lui, devenite proverbiale. Neavând nevoie de repetiții, a strâns multe piese dintr-o bucată, preocupat ca vocea să fie bine. CD-urile s-au vândut repede, în zeci de mii de exemplare, fiecare.
În 2006, Marius Tucă îi dedică în Jurnalul Național (februarie) o Ediție de colecție, realizată de Dana Andronie. Un admirabil demers jurnalistic de substanță, care conturează, în premieră, viața și cariera celui mai mare cântăreț român din toate timpurile, cu mărturii recente ale prietenilor și colaboratorilor, fotografii, afișe. Semnează: compozitorii, textierii, cântăreții, realizatorii TV și radio, artiștii de revistă, oameni politici, admiratori, vecini de bloc, oameni simpli din piețe și magazine, melomani de toate vârstele. Alte patru ediții speciale îi vor fi dedicate în anii următori alături de doua CD-uri Best of.
Iată câteva dintre cântecele de muzică ușoară, de petrecere și romanțele care l-au consacrat: „Du-mă acasă, măi, tramvai”, „Fetiţele din Bucureşti”, „Ionel, Ionelule”, „Sanie cu zurgălăi”, „Astă seară nimeni să nu doarmă”, „Aş vrea anii tinereţii”, „Căsuţa noastră”, „Cântă-mi, lăutar !”, „Cel mai frumos tango din lume”, „Dragi prieteni, sus paharul”, „Dragoste, bătu-te-ar vina”, „Dragostea se ţine scai de mine”, „Să-mi cânţi cobzar”, „Uite aşa aş vrea să mor”, „Zi una mai săltăreaţă”.

Premii, distincții, aprecieri

„Artist Emerit al Republicii Populare Române” (1964) – „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.
Diploma de excelență „Muzica e viața mea” (1999 ) – TVR
„Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” (2001) – Radiodifuziunea Română
„Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler” (5 mai 2003) – Palatul Cotroceni (pentru îndelungata și prodigioasa carieră artistică în slujba cântecului românesc, prin care a încântat sufletele a numeroase generații și cu ocazia împlinirii vârstei de 88 de ani și ca recunoaștere a întregii sale cariere artistice, acordat de președintele în exercițiu al României, Ion Iliescu).
„Life Time Award” (2004) – MTV Romanian Music Awards
„Cântecul e viața mea” (2005) – Radiodifuziunea Română (premiul special)
Zeci de alte premii la diferite Festivaluri și evenimente culturale românești.

„Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanțele simțirii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-a adoptat și le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7 decenii, legându-și numele, pentru totdeauna, de sufletul a generații și generații de oameni și de muzica ușoară românească. În învălmășeala de idei, în asurzitorul zornăit de arme a doua războaie mondiale, singur cântecul, cântecul românesc, și-a păstrat vraja seducătoare, așa cum l-a tălmacit, de-alungul unei vieți de muncă și dăruire, Gică Petrescu” – George Sbârcea – compozitor și muzicolog.
„În sectorul muzical, dl. Gică Petrescu este un element «hors classe», care nu e numai cel mai bun cânăareț român de muzică ușoară, ci poate pretinde să apară pe orice scena occidentală, în fața unui auditoriu oricât de exigent.” – Mugur Valahu – Cortina (1944).
„Lui Gică Petrescu, ca recunostință pentru frumoasele sale cântece care m-au încântat atât de mult !” – Yehudi Menuhin – violonist (1946).
„De când mă știu pe lume, Gică a fost «Maestrul». Era o celebritate, de la 20 de ani! Marele cântăreț, a fost și un excelent artist de revistă… Am jucat alături de el pe scenă în numeroase spectacole și turnee. Din scena nu ieșea cu pași normali, călca sacadat; publicul prindea mișcarea și aplauda în ritmul pașilor săi. Cânta multe cântece de pahar, dar în viață era foarte cumpătat. Nu a agreat niciodată viața dezordonată a boemei interbelice. Soțul meu, Puisor Maximilian, i-a scris multe texte. Din clipa în care i se încredința o piesă, Gică nu mai avea liniște! Ne suna în fiecare dimineață, pentru ca totul să iasă perfect” – Stela Popescu – actriță.
„Unic pentru că a știut să preschimbe umbra de pe fețele oamenilor, aducând un zâmbet pe buzele tuturor. Unic pentru că a știut să rostească cu atâta dibăcie cuvinte potrivite pentru românii de pretutindeni. Unic pentru că a însoțit cu cântecele sale mai multe generații de iubitori ai romanței, ai muzicii ușoare și ai celei de petrecere. Pentru că întreaga sa carieră a fost străbătută de o probitate morala exemplară, un model pentru tinerele generații” – Ion Iliescu – fost președinte al României.
„Așa am început eu să cânt, ascultându-l pe Nea Gică. În ’64 am avut prima dată onoarea să fiu alături de el pe scenă. A fost cel mai cunoscut artist român, cântăreț și un strălucit actor de revistă. Marca Gică Petrescu înseamnă succesul asigurat. Singurul care a ajuns «Artist Emerit». Emeriți au fost mai mulți: mari cântăreți și actori din teatre, dar ca artist de revistă, Gică a fost singurul… emerit !” – Alexandru Arșinel – actor.
„L-am descoperit pe Gică Petrescu în 1956, venisem la București ca student. Gică Petrescu era în plină glorie și cânta nu numai piese românești ci și franțuzești, într-o perioadă dominată de muzica rusească. Aristul și-a datorat popularitatea, în primul rând, valorii sale ca interpret profesionist de muzică ușoară” – Emil Constantinescu – fost președinte al României.
„…Trubadurul primăverii noastre, trubadurul maturității și al toamnelor noastre primăvăratice, este o piesă importantă din tezaurul nostru național” – Vasile Veselovski – compozitor.
„Cea mai mare calitate a lui era aceea că «nu semăna cu nimeni». Era Gică și atât ! Cel mai «cântăreț» din câți a avut România vreodată. Din tinerețe a intuit, ca nimeni altul, că un cântec nu se cânta numai cu vocea ci și cu mintea și cu inima. Știa că, de când e lumea, este preferabil să aduci oamenilor râsul, veselia… Ne-a lăsat un tezaur muzical, al nostru, în vecii vecilor” – Horia Șerbănescu – actor.
„N-a avut nevoie de instituții ca să existe, pentru că a fost el însuși o instituție. El a reprezentat spiritul interbelic al Bucureștiului – timpul de aur al muzicii românești – conservat și adus, intact, până în zilele noastre. Reprezintă muzica și parfumul acelui univers de patrimoniu, rămas captiv și viu în vocea sa” – Miron Manega – ziarist.
„A fost un mare om și un mare Român. Dumnezeu i-a pus pe chip un zâmbet atrăgător și har în glas…Nu putea să cânte fără o melodie, fără ceva care să pătrundă în suflet. M-a făcut fericit cântând cântecele mele…A reușit să le dea o savoare aparte, trăinicie și viață lungă. Mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii…” – Temistocle Popa – compozitor.
„Era cumpătat pentru că știa cum să-și respecte publicul. Era jovial, bun, fin, elegant, combina toate superlativele. Un model de conduită, un mit, o emblemă pentru români, o legendă” – Benone Sinulescu – cântăreț.
„În 1984, maestrul m-a invitat la un show la TVR să cântăm împreună. M-a surprins, știam că nu agreează duetele cu cântărețe. Dar, domnul Petrescu a venit la noi acasă în Dristor, să stabilim piesele, tonalitățile etc. În brațe avea un buchet uriaș cu flori superbe și celebra lui chitară veche. M-a impresionat foarte tare. În studioul muzical, înregistrările au ieșit excelent, din prima. Eram fericiți de felul în care ni se armonizau vocile. Uimitor pentru că veneam din zone muzicale diferite ! Nea Gică a fost un bărbat galant, elegant, manierat, un artist desăvârșit, lângă care erai protejat de orice risc al scenei. Muzica l-a hrănit și l-a menținut tânăr. Un mare și autentic Român…” – Aura Urziceanu – cântăreață.
„Gică Petrescu este cântărețul care a îndulcit sufletul și mintea și viața a zeci de milioane de români. Socotesc c-a fost un privilegiu că am apărut împreună pe același afiș, pe aceeași scenă. Nimeni nu dormea atunci când Gică și Florin Piersic, aflați în turneu, aveau spectacol în vreun oraș al Israelului. Am avut o mare dragoste un cult pentru «Nea Gică», acest Chevalier și acest Sinatra al nostru al românilor.” – Florin Piersic – actor.

Viața personală

Timp de 34 de ani, Gică Petrescu a fost căsătorit cu scriitoarea Cezarina Moldoveanu, care a și contribuit la succesul său. Un singur necaz a umbrit această mare dragoste: cei doi nu au avut copii. Maestrul are o singură nepoată, fata surorii Cezarinei, avocata Diana Ieșeanu.
Dupa moartea soției sale, în august 1989, Marele Gică a refuzat mult timp să susțină spectacole și se ducea periodic la mormântul acesteia.
Între 2004-2005 apare tot mai rar în public. Bolnav, se auto-izolează într-o singurătate în care admite doar 4-5 prieteni foarte apropiați. Îi lipsesc scena și respirația vie a publicului.
În ianuarie 2006, vecinii lui Gică Petrescu, alertați, au cerut intervenția pompierilor militari, pentru că interpretul nu mai răspundea la telefon. Se pare că în momentul intervenției acestora, cântarețul stătea pe pat și asculta muzică. A fost primul semn că viața maestrului se apropia de final.
În ultimii ani, din cauza sănătății precare, maestrul ieșea foarte rar din locuința lui.
Duminică 18 iunie 2006, ora 18.00, în cadrul galei „Premiile muzicale Radio România Actualități” a fost programat și un premiu special („Cântecul e viața mea”), dedicat lui Gică Petrescu. Nu a mai apucat să se bucure de el, pentru că s-a stins din viață in dimineața aceleiași zile, în varsta de 91 de ani, la domiciliul sau din Bd. Regina Elisabeta nr. 25. Corpul neînsuflețit al lui Gică Petrescu a fost depus pe catafalcul aflat, pentru 3 ore, în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni apropiati, rudele și mii de români care i-au ascultat muzica, au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a și fost înmormântat.
Gică Petrescu nu are moștenitori direcți, iar el și-a dorit ca după moarte locuința sa din Bd. Elisabeta nr. 25 să devină un muzeu care să-i poarte numele. După ce maestrul cântecelor de neuitat a plecat pe ultimul drum, nimeni nu a mai deschis ușa apartamentului. Singura moștenitoare cunoscută este Diana Ieșeanu, nepoata Cezarinei, soția multiubită a lui Gică Petrescu. Nepoata spune că nu are „vocație de succesiune” și nu vrea sub nici o formă apartamentul de 4 camere din centrul Capitalei.
Ministerul Culturii spune ca un apartament într-un bloc este foarte puțin probabil să fie declarat muzeu și că, oricum, nu s-a făcut nici un demers în acest sens. Cel mai probabil, Primăria Capitalei sau a Sect. 5 vor deveni „moștenitorii” apartamentului lui Gică Petrescu.